About the project/ Despre proiect


Why?

This project responds to the “rather surprising [fact that] … little scholarly  research  exists  on  student  representative  organisations”  in  both  Western  and  Eastern Europe  (Klemenčič, 2012,  p.  3), as  well  as  to  the  virtual  absence  of  academic  studies  of  student associations in post-communist Romania. Researchers  have  begun  to grapple with  many individual and organizational dimensions of these changes in education, but  the student  organization  remains   at  the  periphery  of   these  scientific  concerns. We   believe  our contribution  will  help  address  this  relative  neglect  by, among  others,  significantly  expanding  the current paradigms on student representations. Also, the  research  proposed here will  contribute, through a better understanding of  the  nature  of  student  representation  and  of  the  interaction  between  policy  makers  and  student organizations, to more informed decision-making in higher education. Our results should be fruitful for  decision-makers  in  public  agencies  and  buffer  organizations,  as  well  as  for  those  in  individual higher education institutions – including students’ representatives.


De ce?

Acest proiect își propune să răspundă la „mai degrabă surprinzătorul [fapt că]… există puțină cercetare științifică despre organizații studențești de reprezentare” atât în Europa de vest, cât și în Europa de Est (Klemenčič, 2012,  p.  3), precum și absenței virtuale a studiilor academice pe tema asociațiilor studențești în România post-comunistă. Cercetătorii au început să se preocupe cu multe dimensiuni instituționale și organizaționale ale schimbării în educație, dar organizația studențească rămâne la periferia acestor preocupări științifice. Credem că, astfel, vom putea contribui la adresarea acestei neglijări relative, printre altele, extinzând paradigmele curente asupra reprezentării studențești. De asemenea, cercetarea propusă aici va contribui, printr-o mai bună înțelegere a naturii reprezentării studențești la interacțiunea dintre policy makers și organizații studențești, pentru o mai informată luare a deciziilor în învățământ superior. Rezultatele noastre ar trebui să fie utile pentru actorii decizionali din agențiile publice și organizațiile tampon precum și pentru aceia din instituții de învățământ superior individuale – incluzând reprezentanții studenților.

protest studentesc

How?

Methodologically, we will rely primarily on semi-structured interviews with relevant actors (student leaders in various “eras”, academic and possibly administrative staff)  in the four academic centers and the two student federations, as well as pertaining to communist-era student governance. Around 12 interviews will be conducted for each local case study, and a comparable number will be carried  out  for  the  two  major  student  unions  (for  a  total  no.  of  around  75  interviews). The  four doctoral students will be directly involved in this process. Secondly,  we  will  conduct  archival  research  on  the  bylaws,  official  strategies,  codes  and regulations,  public  statements  and  communiqués,  and  on  the  minutes  of  significant  meetings  of student  organizations  in  the  seven  case  studies.  We  will  rely,  in  this  respect,  on  well-established content analysis (and, where and if relevant, discourse analysis) techniques. Thirdly, we will examine data on the funding of and on the allocation of other resources to student  organizations,  in  order  to  better  grasp  the  interaction  of  organizational  strategies  and resource dependencies.


Cum?

Metodologic, ne vom baza în principal pe interviuri semi-structurate cu actori relevanți (lideri studențești din diverse „ere”, personal academic și, posibil, personal administrativ) în patru centre academice și două federații studențești, precum și referitoare la guvernanța/guvernarea din era comunistă. Vor fi desfășurate aproximativ 12 interviuri pentru fiecare studiu de caz local, și un număr comparabil va fi desfășurat pentru două sindicate studențești majore (pentru un număr total de 75 interviuri). De asemenea, vom efectua cercetare de arhivă asupra statutelor, codurilor și regulamentelor, a declarațiilor și comunicatelor publice și a minutelor din întâlnirile importante ale organizațiilor studențești din șapte studii de caz. Ne vom baza, în această privință, pe tehnici de analiză de conținut (și, unde și dacă va fi cazul, de analiză de discurs) bine stabilite. În al treilea rând, vom examina datele despre finanțarea și alocarea altor resurse organizațiilor studențești, astfel încât să dobândim o cuprindere mai bună a interacțiunii strategiilor organizaționale și a dependențelor de resurse.

61416619

What?

The  core  of  the  project  will  consist  of  four  case  studies  on  the  evolution  of  student organizations  in  (four)  higher  education  institutions  where  such  associations  developed  early  after the change of political regime in 1990. Although other organizational patterns (e.g., student  groups in private universities or in public HEIs established later on; traditional HEIs with weak or sluggish student  associations)  are  doubtlessly  interesting  and  relevant,  we  believe  it  essential  to  look  in-depth  into cases with active and/or regionally or nationally  influential  student organizations  which determined future patterns of change.

One of the four case studies will be the University of Bucharest, which was selected, among others, for the contribution made by the Students’ League to the ample student manifestations in the early nineties. The University also meets most of the other criteria we deem relevant for our sample of institutions. The rest of the cases will be selected after an initial exploratory phase of the inquiry, function of several criteria, including but not limited to: levels of participation in local or systemic HE governance,  in the 1990s and subsequently; diversity of (competition  and cooperation among) local  student  organizations;  leadership  of  student  associations  and/or  individuals  in  regional, national or international federations or unions; involvement of student groups or leaders in political life; different modes of student representation in local academic affairs.

These  four  case  studies  will  be  supplemented  by  three  more,  concerning  the  two  major student  federations  in  post-communist  Romania  (ANOSR  and  USR)  plus  the  student  organization of the communist era (UASR). An in-depth analysis of the latter will be relevant especially in light of  the  weak  structuring  of  the  organizational  field  in  the early  nineties.  The  national-level organizations  of  interest  for  the  study  are  the  National  Alliance  of  Student  Organizations  in Romania (ANOSR) and the Students’ Union of Romania (USR), as well  as the National Union of Students in Romania (UNSR), the inactive National Council of Students, the Federation of Student Organizations  and  Leagues  in  Romania  (FOLSR),  the  aforementioned  communist-era  Union  of Student  Associations  in  Romania  and  its  predecessor,  and  other  smaller  entities  identified  during the research.


 

Ce?

Miezul acestui proiect va consista din patru studii de caz asupra evoluției organizațiilor studențești în (patru) instituții de învățământ superior unde asemenea asociații s-au dezvotat la puțin timp după schimbarea regimului politic din 1990. Deși alte tipare organizaționale (ex. grupuri studențești în universități private sau în instituții de învățământ superior stabilite mai apoi; instituțiile tradiționale de învățământ superior (cu asociații studențești slabe sau inerte) sunt fără îndoială interesante și relevante, credem că este esențial să privim în profunzime cazurile organizațiilor studențești active, influente la nivel regional sau național, care au produs viitoare tipare de schimbare.

Unul din cele patru cazuri va fi Universitatea din București, care a fost selectată, printre altele, pentru contribuția adusă de Liga Studenților la amplele manifestări studențești de la începutul anilor ’90. Universitatea îndeplinește majoritatea criteriilor pe care le considerăm relevante pentru mostra noastră de instituții. Celelalte cazuri vor fi selectate după o fază exploratorie de investigație, funcționând după câteva criterii, incluzând (fără a se limita la ele) niveluri de participare în guvernanța locală sau sistemică a învățământului superior, în anii 1990, dar și ulterior; diversitatea de (competiție și cooperare între) organizații studențești locale; leadership-ul asociațiilor studențești și/sau a indivizilor în federații sau sindicate regionale, naționale sau internaționale; implicare a grupurilor de studenți, sau a liderilor în viața politică; diferite moduri de reprezentare studențească în chestiuni academice locale.

Aceste patru studii de caz vor fi suplimentate cu alte trei, privind cele două federații studențești majore din România post-comunistă (ANOSR și USR) plus organizația studențească a erei comuniste (UASR). O analiză detaliată a celei din urmă va fi relevantă în mod special în lumina slabei structurări și a câmpului organizațional de la începutul anilor 1990. Organizațiile de la nivel național de interes pentru studiu sunt Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Uniunea Studenților din România (USR), precum și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR), inactivul Consiliu Național al Studenților, Federația Organizațiilor și Ligilor Studențești din România (FOLSR), deja menționata Uniune a Asociațiilor Studențești din era comunistă și predecesoarea sa, precum și alte entități  mai mici identificate pe parcursul cercetării.

protest studentesc

Advertisements